Sezatoare in secolul XXI – miscare culturala de rezistenta

muzuel-de-panz-e-si-povesti-3

Sezatoarea a fost, dintotdeauna, o forma de manifestare cultural – comunitara. Indiferent ca vorbim despre cea de pe “ulita din Sus” a unui sat mic de munte sau cea din “casa de la Sosea” a unei doamne din perioada Interbelica. In sezatoare se cosea, se tesea si se dantelarea, se analizau situatii sociale,  se consolidau prietenii, se faceau schimburi gastronomice, se legau si dezlegau noduri de toate felurile, se faceau campanii de fundraising adaptate fiecarei perioade in parte… Sezatorile erau un soi de oglinda social-culturala a comunitatii.

Obiceiul e vechi de cand lumea: oamenii sedeau impreuna si puneau tara la cale. O faceau intr-un soi de bucurie, armonie, utilitate si seninatate fantastica, cu drag si pasiune. Si asta le-a dat o aura nemuritoare, pentru ca, iata, sezatorile au revenit, iar, in forta. Femeile reincep sa se adune in grupuri mai mici sau mai mari, sa lege si dezlege, sa coasa si descoasa, sa creeze si recreeze. In mediul rural sau urban acestea  isi satisfac nevoia de intoarcere la radacina si de a marca locul lor in aceste vremuri cu un fanion falnic.

Tonul l-a dat arhitectul Ioana Corduneanu in urma cu cativa ani, cand, dupa o munca sustinuta, a pus la dispozitia romanilor, gratuit, modele si simboluri vectorizate, cu povestile lor, cu semnificatii, cu buna randuiala. Tot ea este cea care coordoneaza, in acest moment, Cea mai mare sezatoare online din lume ( peste 14.000 de membrii) Sezatoarea mama are mai multe replici offline in diverse zone din tara, in cadrul carora toata lumea se straduie sa coasa corect, ca in vremurile bune. Femeile se documenteaza, cerceteaza, fac schite si nenumarate incercari, cauta cele mai bune ate, isi aduc fire de aur si argint din te miri ce colt al Pamantului, margele de sticla, paiete si fluturasi, respecta tehnici arhaice. Spre deosebire de vremurile vechi cand se cosea in secret ele se ajuta, impart modele si se sustin pentru a scoate la iveala inca si inca o ie. Arhitecti si ingineri au gasit reteta pentru panza perfecta pe care o tes in razboi. Muieri dibace si dichisite reproduc, aidoma, ii romanesti de patrimoniu care se gasesc in marile colectii ale lumii, altele intra cu specialisti etnografi si scotocesc prin depozitele muzeelor din Romania ca sa scoata la lumina formele autentice ale camasilor traditionale. Si uite asa, noua miscare reintra incet – incet in istorie si reda tonul in ceea ce priveste lucrul de mana facut responsabil si asumat. Femeile care fac parte din aceasta forma culturala de rezistenta sunt, in opinia noastra, un fel de soldati care lupta, in prima linie, cu kitschul si uniformizarea de plastic globala.

sezatoare-5

 Muzeul de Pânze şi Poveşti din Mandra  a  gazduit, la inceput de septebrie,  prima sezatoare din seria proiectului itinerant “Sezatori in Tara Fagarasului”. Cateva zeci de femei din Fagaras, Brasov, Bucuresti, Moldova, Alba Iulia, Sibiu si satele din imprejurimi, s-au intalni cu muierile aprige din Mandra. S-a tesut la razboi, s-a cusut ie, s-a crosetat dantela, s-a  povestit mult, s-au degustat placinte facute in casa de participantele la eveniment, Ioana Corduneanu a participat prin intermediul unei mini conferinte online cu cateva sfaturi utile, iar Alexandra Fits a sustinut un mini concert rural cu muzica populara, cantata la pian si voce. Gazde in acest  schimb de informatii despre zestrea veche si cea contemporana au fost Ana Borca (proiect IIA Calatoare si cea care a initiata proiectul itinerant) si Alina Zară Prunean ( proiect Mândra Chic si Muzeul de Panze si Povesti)

Mai jos avem o serie de imagini document de la aceasta sezatoare. Romancele au inceput sa coasa iar ie, straduidu-se sa respecte toate canoanele vechi, in buna randuiala noua, si sa intelega ce treaba minunata pot face, in toata complexitatea ei, cu toate conotatiile si reverberatia de peste ani. Nu toate reusesc sa se delimiteze de artizanatul comunist, de forma fara fond, insa majoritatea ucenicesc cu succes si tin ritmul si acul sus, ca pe o baioneta!

hande-made-2

muzuel-de-panz-e-si-povesti-4 muzuel-de-panz-e-si-povesti-1

sezatoare-7 sezatoare-4 sezatoare-2

sezatoare-6 sezatoare-1 lucru-de-mana-2 lucru-de-mana-1 hande-made-6 hande-made-5 hande-made-4 hande-made-3 hande-made-1

muzuel-de-panz-e-si-povesti-2

sezatoare-3

mandra-chic

“Faceti parte dintr-o miscare istorica. Peste 100 de ani oamenii se vor raporta la iile cusute de voi cu acelasi respect si admiratie cu care ne raportam noi acum la cele de patrimoniu. Coaseti ie, purtati ie. Cu mandrie! ” Ioana Corduneanu

 

Text: Coltul Romanesc  / Foto: Viviana Costan Moiseanu

 

Adaugă la favorite Legătură permanentă.

Lasă un răspuns