Stiti ce inseamna, cu adevarat, o IE autentica, romaneasca ?

De ceva vreme buna incoace, slava Cerului, produsul romanesc incepe sa fie inteles in esenta sa, iubit si respectat si la el acasa. Dupa o perioada lunga, in care orice avea eticheta straina era mai bun decat ce era de-al nostru, desi, in majoritatea cazurilor, era taman invers! Articolul acesta este dedicat unui produs emblematic. Stiti  ce inseamna, cu adevarat o ie romaneasca (camasa romaneasca)? Cu tot ce inseamna ea, cu simbolistica, estetica, rostul si randuiala ei? Stiti sa faceti diferenta intre o ie autentica si una de duzina? Haideti sa invatam impreuna de la o comunitate de 11 mii de femei, care asta fac toata ziua: cos si descos pe toate partile, ia romaneasca autentica!

1Reintrata in trend de cativa ani, datorita eforturilor arhitectului Ioana Corduneanu si comunitatii La Blouse Roumaine, care vor sa faca din aceasta piesa un simbol de tara, recunoscut la nivel mondial si facand parte din patrimoniul cultural al omenirii, camasa romaneasca se afla intr-un moment de rascruce.

 ASPECTE POZITIVE ALE ACESTUI TREND

Piesele vechi, autentice, valoroase, sunt din ce in ce mai rare. Asa ca, femeia moderna, asemeni inaintaselor sale, care erau moderne si ele la vremea lor, a inceput iar sa coasa – respectand simbolistica dar si inovand cu rost, respect si buna randuiala. A pus deci mana pe ac, dupa zeci de ani de pauza care se resimte si in zestrea contemporana romaneasca si in spiritualitatea, dar si dulapurile romanecelor.

Stiati ca ne putem mandri, in acest moment, cu o comunitate de peste 11 mii de femei care cos ii? Un proiect de Cartea Recordurilor. Probabil cea mai mare sezatoare online din lume. Si aici nu se coase oricum. Aici IA e Arta, nu artizanat! In grup sunt specialisti, arhitecti, femei pricepute. Se studiaza izvoade vechi, se intra in depozite ale muzeelor unde stau ascunse piese valoroase, se tese panza de casa, se cauta atele cele mai potrivite, se fac schite, se discuta si se executa impecabil. Grupul se numeste Semne Cusute in actiune si il gasiti pe Facebook.

ASPECTE NEGATIVE ALE ACESTUI TREND

In acelasi timp, acest trend a scos la iveala o multime de artizani sau comercianti care se folosesc de el si au dat drumul in piata unor adevarate “mutatii genetice”, care imbolnavesc si compromit aproape iremediabi notiunea de IE printre nestiutori dar amatori de „romanesc”. In standurile cu suveniruri din marile centre turistice din Romania, se vand ii aduse din China, cu dragoni stilizati pe post de simboluri romanesti. Si oamenii le cumpara pentru ca nu mai exista minima educatie nationala pe acest subiect si, mai eles, pentru ca sunt ieftine. In Kaufland si alte supermarketuri, sub deviza produs romanesc, exista astfel de piese, insotite de bannere mari, inselatoare: “ii romanesti, ieftine”. E aproape un sacrilegiu, care ar trebui interzis prin lege. La fel cum ar trebui reglementata la nivel de Minister al Culturii, probabil, si prezenta in targuri nationale si internationale a Iei romanesti.  Ia nu a fost niciodata ieftina – pentru ca arta, in general, nu poate fi ieftina.  Cinste artizanilor care nu isi vand produsele lucrate la masini, etichetandu-le si promovandu-le ca ii / ii stilizate. Rusine celor care alatura cuvantul ie in orice context, langa o bluza care denigreaza simbolistica romaneasca. Atentie, tine de educatia noastra minima sa nu mai zicem ca purtam ie, cand purtam o bluza cu modele florale sau geometrice stilizate la intamplare! Nu e complicat, doamnelor si domnilor. Un minim research pe Google e la indemana tuturor astazi. Mai ales cand mergem sa reprezentam Romania la un targ de turism international, de exemplu. De fapt haina si felul in care te imbraci este un act responsabil in orice moment si in orice loc te-ai afla.

6

 

Mai jos un interviu cu arhitectul Ioana Corduneanu, cea care a dat startul acestui trand in intreaga Romanie si printre  romanii de pe intreg globul, care detine blogul “Semne Cusute” si coordoneaza cea mai mare sezatoare online din lume “Semne Cusute in actiune”.

Coltul Romanesc: Inceputurile?:)
Ioana Corduneanu: Am trecut de la ADMIRATIE la STUDIUL albumelor interbelice, cu modele de ii, in toamna lui 2010. Ma pregateam sa “rup gura targului”, in Berlin, in 2011, inclusiv cu textile de casa, brodate de mine, cu mainile mele. Vroiam sa testez reactia strainilor. Cand mi s-au cerut astfel de obiecte si pentru Muzeul de Design din Tel Aviv, atunci mi s-a confirmat banuiala ca va urma un trend global, inspirat din traditional. Sursa inepuizabila de inspiratie, de altfel. Constienta ca Romania nu poate rata acest tren si trend, stiind ca nimeni nu va misca un deget pentru a informa serios si sistematic, am decis ca asta va fi misiunea mea in stil “fata mosului”: sa curat fantana, sa lipesc cuptiorul, sa dau de mancare la lighioane, etc. Si stiam ca la final, trebuie sa aleg lada de zestre cea mai mica si mai ponosita. Aparent, eu nu am “profitat” de trendul creat. Nu m-am batut cu pumnul in piept, nu am aparut pe sticla ci mi-am vazut de treaba, stiind ca drumul este mult mai lung. Multi au coborat insa la prima statie.
In iunie 2012 am inceput prin a desena motive traditionale si modele de ii, explicand ca nu sunt simple ornamente, ci coduri vizuale stravechi. Semnele sunt un limbaj universal, inspirat din univers, ce exprima idei valabile si atunci si acum. La noi s-a scris cu ata neagra pe panza alba, cu mult inainte de a se scrie cu cerneala pe hartie. “Campul alb, oile negre / cin’ le vede nu le crede / cin’ le paste, le cunoaste”
Dupa ce am trezit interesul in privinta modelelor, am inceput sa adaug informatii despre croi si tehnici de cusut. Iar cand EmilyEr mi-a trimis poze cu prima ie cusuta de ea, pe baza blogului, am stiut ca semintele pe care le-am sadit au inceput sa incolteasca si deci in martie 2014, perfect in acord cu primavara, am inceput sezatoarea on-line.
De-atunci sunt gazda pentru aproape 11.000 de femei (dar si barbati) din toata lumea, care cocheteaza cu ideea de a-si coase propria camasa. Asa cum este firesc. Acolo dezbatem, ne sfatuim, ne criticam, ne laudam, ne incurajam. Ne mentinem ritmul si ridicam stacheta. Important insa ca au aparut si rasar mereu noi si noi Sezatori reale, in toate orasele mari, in orase mici, in sate. Ne-am vizitat intre noi, ne-am cunoscut, am devenit “surori de ac”.

Coltul Romanesc: Sunt iile cusute in aceasta sezatoare / aceste sezatori, cele mai… adevarate ii facute in momentul asta, dupa tiparul corect?
Ioana Corduneanu: DA. Absolut. Prima ie pe care o cosi este un fel de “IE-scoala”. Inevitabil, cu rare exceptii, ea va avea mici greseli fermecatoare, amuzante, de novice. Va fi nostalgIE. Dar zi de zi, in grupul nostru, stacheta se ridica, nivelul de informatie creste si iile-scoala arata tot mai bine. Devine din ce in ce mai greu sa gresesti cand sute de ochi experimentati sunt atenti la postarile si nedumeririle tale. Visele noastre sunt din ce in ce mai indraznete; cu rabdare si tenacitate, impreuna, progresam. Vrem sa coasem ii ca cele din marile muzee de textile din lume si sa lasam lumea muta de uimire acum, in 2016, lumea sa inteleaga ca IA e arta, nu artizanat.
Dupa un pic de studiu si daca stii ce vrei, vei sti sa alegi tiparul corect si materialele potrivite pentru modelul ales, in acord cu regiunea de provenienta si realitatile acelor timpuri. Istoria neamului nostru, schimburile culturale si comerciale firesti cu neamurile vecine, clima, societatea, toate se inlantuiesc logic. IA este un fel de lectie de istorie, daca pui lupa pe ea si ii descoperi rostul.

Coltul Romanesc: Ce e in neregula cu conceptul de Ie preluat de toata lumea in acest moment. Trendul asta a facut si mult rau…
Ioana Corduneanu: Cu IA nu poate fi nimic in neregula. Ea este intangibila, ea merita sa fie inclusa in UNESCO, in Patrimoniul Imaterial Universal. Poate mai degraba este ceva in neregula cu oamenii, cu societatea. Invatati sa “consume”, sa ia “de-a gata”, ieftin si repede, uita de putin si bun, rabdare, asteptare, rost. O ie buna, ca si un vin bun, cere timp. Eu am idei putine si fixe. Nu pot intelege de ce unii se ascund dupa vorbele “ie stilizata” “ie reinterpretata”, cand, de fapt, ei ar trebui sa recunoasca sincer: “mai, nu stiu cum sa fac o ie, nu sunt in stare, dar incerc sa incropesc ceva ca sa fac si eu rost de bani de la cei dispusi sa-i cheltuie aiurea”. O “ie reinterpretata” este o dovada de nestiinta si neputinta. Si pentru cel ce o face si pentru cel ce o cumpara. Zi ca faci o bluza incretita si nu te mai critic. Cat despre rau? Nu se poate lumina fara umbra. In timp, insa, lucrurile se cern si este important ca lumea invata si deschide ochii. Cine reuseste sa vada IA in adevarata sa lumina, ni se alatura. Raul si uratul vor ramane in urma, nu vor intra in istorie. Nu conteaza decat ca se cos ii in anii 2000 si ele vor fi purtate dincolo de 2100: IA va dainui inca niste generatii.

Coltul Romanesc: Hai sa impartim cumva iile! Sunt cele de patrimoniu, cele corect cusute, artizanat, stilizari mai mult sua mai putin bune, muuulte kitschuri care se vand drept ii chiar in zone cu traditie etnografica…
Ioana Corduneanu: Iile, ca si mancarea, satisfac diferite nevoi sau mofturi de moment. O ie cusuta la masina este ca un hamburger uleios. O porti ca sa fii vazuta cu ea, precum mananci pe fuga ca sa-ti faci stomacul sa taca. O ie de artizanat este ca o masa la restaurant. Mai buna sau mai proasta, cusuta dupa una din retetele populare; oricat de bogat meniul, el nu e personalizat. O ie cusuta acasa este ca o masa de duminica, pregatita dupa retetele strabunicii. Ingredientul secret: dragostea. Si basta. Cel mai adesea iile kitsch stau langa standurile cu mancare cu gust de kitsch, pentru ca ajung, cel mai adesea, sa fie “consumate” de aceleasi persoane.

Coltul Romanesc: Sindromul China – cum il combatem?
Ioana Corduneanu: Eu alta cale nu stiu decat: cu bun, cu frumos, cu argumente, cu alternative, cu rabdare, cu umor. Degeaba spui oamenilor ca un lucru nu-i bun, daca nu le arati ce este si nu le explici de ce. Doar ca unii refuza sa invete. Totusi, acum, scuzele nu mai stau in picioare: indiferent de cat de mic este bugetul tau, vei gasi o bucata de panza de bumbac produsa in tara, ac si ata neagra. Si google te duce repede la blogul Semne Cusute.

Coltul Romanesc: Ce probleme ridica cel mai des doamnele / domnii din comunitatea ta? Ce le doare cel mai tare?
Ioana Corduneanu: Lipsa materialului de baza: panza. Vrem panza de canepa. Vrem borangic. Vrem arnici si lanita si matase produsa in Romania, in nuantele noastre, cele ce se obtineau la boit cu plante. Cele mai bune materiale luate din natura.

Coltul Romanesc: Care e diferenta intre o maneca de ie tesuta si una cusuta? Care e mai valoroasa
Ioana Corduneanu: La o maneca tesuta, modelul se naste in stative (razboi de tesut orizontal), ingemanat cu panza. La o maneca de ie cusuta, modelul se scrie cu acul, pe panza alba. Pentru mine, cea mai valoroasa este IA care poarta inscrisa povestea completa, ordinea fireasca a lumii. Pun ideea inaintea realizarii; eu poate gresesc, dar asta prefer. Ideea ma face sa meditez; tehnica o admir dar o uit dupa ce n-o mai vad.

4

Coltul Romanesc: Ne dai exemplu de cateva nume care lucreaza bine, si cam ce fel de ii au lucrat, ce tehnici? Ne-ar placea sa le punem la panoul de onoare.
Ioana Corduneanu: Cristina Munteanu, Adriana Melinte, Olesea Enachi, Crina Buraga, Doar Lili, Alexandra Pogacean, Marioara Constantin, Victoria Bizon, Irina Agachi, Sonia Vert, Alina Goga, Adriana Gavril, Ionica Daciuba, Ioana Sora, Fluture Galactic, Maria Visan, Irina Chiru, Caro Birzaianu, Alina Panaite, Vior Arhire, Corina Ciuraru, Emily Er, dar nu numai ele… au abordat modele stravechi, diverse tipuri de croi si toate tehnicile de cusut. Mariana Neacsu si Farcas Felicitas si-au instalat si razboaiele de tesut !!! Important este ca doamnele cu experienta sar imediat in ajutorul incepatoarelor, atat de repede si atat de bine, incat, citind sfaturile lor, am impresia ca m-am clonat. Informatia s-a difuzat. Iile n-or sa moara. Abia ne pornim 🙂

Coltul Romanesc: Am vazut in grupul de lucru ca ai cativa oameni cu care te consulti. Hai sa-i punem si pe ei la panoul de onoare! Cateva nume si de ce ai incredere in ei?
Ioana Corduneanu: Nelu Dumitrescu, Ionica Daciuba, Sebastian Paic – mereu alaturi de noi, in grup. Augustin Goia – de la Muzeul Etnografic al Transilvaniei, Cluj. Varvara Buzila – de la Muzeul de Etnografie si Istorie Naturala Chisinau. Sunt cei de la care noi asteptam critica. Pentru ca doar asa invatam. Ei au castigat respectul si increderea tuturor pentru ca vin cu argumente, cu exemple si cu exemplul propriu. Experienta practica o completeaza pe cea teoretica.

Coltul Romanesc: Oameni care se lupta cu bun simt si cinstit pentru valorile noastre (din toate generatiile)
Ioana Corduneanu: Imi pare rau, dar nu pot numi pe toti, asa ca poate ar fi mai bine ma abtin? Totusi: Iulia Gorneanu si Grigore Lese sunt cu noi. Echipa Nationala de Rugby a Romaniei tot asa. Discret, Domnul arh. Madalin Ghigeanu, profesorul meu din facultate, imi da teme pentru acasa, imi da de citit, imi da de gandit. Si nu numai mie. Ii multumesc !

Coltul Romanesc: Realizari Semne Cusute de pus in rama?
Ioana Corduneanu: Concursul “IE noua – IE veche” din 2015. Fiecare ie cusuta acum. Fiecare ie in lucru. Ce mi-as pune eu in rama? Mesajele pe care le primesc zilnic, in ultimii 2 ani: “vreau sa invat si eu sa cos ii”. Cand le citesc, imi creste inima ca un cozonac si simt ca nu traiesc degeaba.

Coltul Romanesc: Oamenii se pot adresa voua , femeilor, sa le coaseti ii adevarate?
Ioana Corduneanu: Pe moment, nu prea. Deocamdata nu ne-am potolit setea de a coase pentru noi insine si pentru cei dragi.

Coltul Romanesc: De cand nu au mai aparut semne noi? Ce ar insemna un semn nou in cultura de astazi? Unde sa il cautam si cum sa il integram cu rost… Exemplu: frunza Salvati Rosia Montana, care este foarte prezent in constiinta acestei generatii, unde poate fi asezat?
Ioana Corduneanu: Poate ca a aparut ieri un semn nou si noi inca nu il stim. Un semn nou poate sa apara prin oglindirea unui semn mai simplu, sau ca adaptare a unui semn existent la o anume situatie. Un simbol nou cred ca apare odata cu o idee noua. “Salvati Rosia Montana” este un semn nou, dar nu va fi niciodata cusut pe ii. Alt semn nou – este al meu 🙂 … el a devenit ‘straja’ noastra. Doamnele care au cusut o ie corecta adauga aceasta mica semnatura in dreptul pieptului. Pentru apartenenta, pentru protectie. Semnul acesta va tine vie legatura dintre noi mult dupa ce noi nu vom mai fi. Peste 100 de ani, stranepoatele noastre se vor mira sa vada sute de ii insemnate cu un romb cu 4 aripi. Daca vor cauta, vor descoperi povestea noastra si poate se vor apuca si ele de cusut.

ia romaneasca

5

3 2

Text: Coltul Romanesc / Foto: Semne Cusute in actiune

PS: daca stiti mici ateliere in care se cos ii „ca la carte”, lasati-ne detalii in comentarii la acest articol! Pot fi de folos cuiva care se hotaraste sa isi achizitioneze o ie adevarata. Si sprijinim, in acelasi timp, micul mestesugar roman, care lucreaza cinstit, cu rost si buna randuiala! Altfel nu vom putea faca fata navalei de „ii” chinezesti… Multumim

Adaugă la favorite Legătură permanentă.

11 Comentarii

  1. Ioana m-a inspirat sa caut si sa cos mai mult! Multumim frumos Ioana pentru toata munca depusa!

  2. Am invatat sa imi cos proprile ii cu ajutorul blogului Semne Cusute si a grupului de pe facebook Semne Cusute in actiune! Astazi stiu ca ia nu e doar o bluza ci e oglindirea noastra pe panza! Acum avem si la Iasi sezatoare si voi incerca sa transmitem Ia Romaneasca la cat mai multe generatii!!!

    • Am o rugaminte imi place sa chose.Cind eram foarte tinara imi coseam ii pe canafas.Acum imi doresc sa cos una pe pinza speciala pentru ii.Ma puteti sfatui de unde imi imi pot cumpara aceasta pinza?Va multumesc anticipat!

  3. Uau… La noi in casa totul a pornit de la dna educatoare a lui Luca: sarbatorile vor fi in costum national. Bunica inca mai traieste, 85 de ani. Am vorbit cu ea si mi-a aratat singurul costum national complet pe care il mai avea. Si asa am descoperit Semne Cusute, cautand informatii. Si am inceput sa coasem, eu si mama. Mama mai mult, de aproape un an, a cusut 4 ii, toate culese de pe blog si sub supravegherea bunicii, au iesit superbe. Lumea intoarce capul pe strada dupa ie, rar vezi o ie si asa frumusete… Eu le dau detalii, semne cusute, asta e secretul inceputului. Colegele vor si ele, mama le coase si sunt invidioasa in ghilimele 🙂 Pretuire pe veci dna Corduneanu

  4. Am inceput timid si eu sa cos prima ie, dar sint incepatoare, nu cunosc prea multe detalii cum ar fi: tipul de pinza, ata, modele.daca este cineva dispus sa ma ajute multumesc anticipat

  5. Cristina Niculescu din Stoenesti, Vâlcea, este singura deținătoare de viermi de mătase și producătoare de borangic. Mai multe detalii pe site-ul ei: http://www.altita.ro. O primăvară frumoasa vă doresc!

  6. opariuc lilieana

    e greu sa faci o ie cusuta doar cu acul și croșeta de mana trebuie sa intelegi ce coși eu am cumparat o gramada de carti vechi cu descrieri complete am și cusut dar e tare greu dureaza 2luni pana termini o ie totul eimportant ata panza modelul ales croiala eu caut sa vad ceva cu adevarat autentic da nu gasesc nu din acelea atarnate prin copaci sau garduri ceva care sa ramana peste timp eu ma uit la detalii nu vreau lucruri superficiale

  7. sunt cadru didactic, si pentru anul scolar 2016-2017, m-am hotarat sa iau ca optional ,,straie de sarbatoare,, si sa cos cu elevii mei ,,
    ia ,,

    • Draga doamna, va felicit pentru aceasta idee minunata si va doresc ca aceasta activitate sa va bucure sufletul !!! Deja ma gandesc cata bucurie trebuie sa fie sa vezi un copil cum descopera si se bucura de asa o frumoasa mostenire, cum e ia romaneasca!!!
      Mult succes!

  8. La Dabuleni, Dolj functioneaza incepand din iunie 2015 cooperativa Altita Dabuleniului, cooperativa de economie sociala ce incearca promovarea traditiilor din zona Olteniei. Daca iile cusute aici sunt sau nu ,,ca la carte,, ramane sa decideti dumneavoastra, insa cu siguranta toate sunt cusute manual si inspirate din modelele specifice zonei.
    https://www.facebook.com/AltitaDabuleniului

  9. Pingback:Coltul Romanesc – Semne Cusute

Lasă un răspuns