„Academii” de studii pentru tarani

Nu de mult, Stefan Caltia, unul dintre cei mai importanti artisti din Romania – care s-a nascut intr-un sat din Transilvania ( pe care il picteaza si il promoveaza in toata lumea) isi punea o dorinta interesanta: “visez ca iarna, sa aiba loc Academii de Studii pentru Tarani”. Da, taranul roman ar trebui sa mixeze cunostintele lui stravechi si de bun simt cu invataturi de la cei mai buni specialisti contemporani despre cum sa isi cultive pamantul, cum sa il ingrijasca si pretuiasca, despre cum sa-si creasca animalele, cum sa isi produca si promoveze roadele, astfel incat sa fie coada la granitele tarii pentru produsul romanesc. Pentru ca da, avem pamant bun care inca da rod sanatos si oameni care iubesc randuiala adevarata. Taranul nu trebuie sa fie nici credul, nici urechist. Trebuie sa-si randuiasca treaba ca la carte. Nu dupa povesti si nici dupa reclamele de la televizor ori de la radio sant! Trebuie sa nu mai puna semnul de egalitate intre colectivizarea fortata, care i-a lasat urme adanci pe suflet, si asociere. Trebuie sa aiba curajul sa mearga inainte, cu oricate agriculturi industrializate ar trebui sa dea piept! Roadele de aur ale pamantului sunt in mainile lui. Agricultura industrializata scoate doar „tinichele”!

intro

 

Astazi o sa va luam cu noi intr-o incursiune “mini-academie”, care indeplineste putin din nevoile actuale ale taranului roman (cel care a ramas pe baricade, nu cel care s-a transformat in locuitor al satului) Este vorba despre o vizita de stududiu a unui grup de 40 de mici fermieri de pe Valea Barcaului – Salaj, insotiti de reprezentanti ai administratiei publice locale, la cateva proiecte exemplu de bune practici din judetele Cluj, Mures si Brasov. Vizita a fost organizata de Fundatia pentru Educatie si Dezvoltare Locala AGAPIS, al carui presedinte este Alin Prunean.

Ziua 1 – Popas la USAMV Cluj Napoca

Fermierii din Valcau, Plopis si Sinteu, insotiti de primarii de acolo, s-au oprit prima data la Cluj, la Universitatea de Studii Agronomice si Medicina Veterinara, departamentul Stiinte Economice. Au luat locul studentilor in banci si au primit cateva povete si sfaturi de la profesorul Felix Arion, despre oportunitati de asociere si finantare pentru micii producatori. Lectia Arion a fost completata cu un exemplu de bune practici, sustinut de profesorul Petru Catinean, care a povestit despre cum sunt randuite treburile la Cooperativa ARDAN din Bistrita (producatori ecologici de lapte)

USAMV

Ziua 2 – Popas la Taga, pe urmele branzei de Nasal

A doua zi, dis de dimineata, asa cum sunt obisnuiti micii nostri fermieri din tata in fiu, au pornit spre locul in care se produce celebra branza de Nasal de la Taga. Aici au descoperit o forma de colaborare unica si de mare succes pe plan local: AgroTransilvania Cluster, primul cluster agricol din România, împreună cu 64 de ferme de lapte ( in care cresc peste 7000 de vaci ) ce fac parte din Cooperativa Agricolă Someș-Arieș şi procesatorul olandez Friesland Campina, care deţine brandul Napolact din România. Cooperativa si Clusterul au creat Fabrica de Branzeturi Transilvania, care fabrica branza de la Taga, in unitatea detinuta de Frisland. Peștera de la Taga, in care se tine preparatul la maturat, are 125 de metri lungime. In roca grotei traieste o bacterie numita Brevibacterium Linens, care acționeaza, in timp, asupra branzeturilor. Exista chiar o legenda care povesteste despre un muncitor al vechii fabrici care a furat cateva bucati de branza si le-a ascuns in pestera. Cand s-a dus sa le ia, dupa mai mult timp, acestea aveau deja celebrul mucegai. Si asa a inceput povestea branzei de Nasal. Astazi, bucatile de branza lasate intentionat in pestera la maturat, sunt intoarse pe toate partile o data la trei zile si intretinute cu saramura, in conditiile in care temperatura si umiditatea de aici sunt constant ( 14 grade Celsius si 93% umiditate) In pestera de la Taga , dezbaterea legata de avantajul asocierii, organizarii in cooperative si grup de producatori, a fost mult mai bine inteleasa de micii nostri fermieri decat din orice carte sau orice poveste, ori emisiune TV.

branza nasal

Ziua 2 – In vizita la Saschiz si Bunesti, „sate sasesti”

A urmat o oprire in Saschiz, acolo unde Fundatia Adept Transilvania a dezvoltat un centru de procesare legume si fructe, dedicat intregii comunitati. Aici femeile din sat pot veni sa isi faca gemuri, siropuri, compoturi, zacusti si alte delicatete, in cele mai bune conditii, conform tuturor normelor legale in vigoare si intr-un spatiu autorizat. A fost un exemplu ca se poate. Tot in aceasta zona a urmat o vizita la o pensiune ridicata de la temelie, care respecta tot ce inseamna arhitectura traditionala din Transilvania! Cornel Stanciu le-a explicat salajenilor cum poate fi reintrebuintata fiecare bucata de lemn si de panza din gospodarie, cum poate fi pusa in valoare, cum se pot mixa tehnici vechi cu noi, astfel incat rezultatul sa fie perfect potrivit in locul ales. Si sa fie unul de succes in ceea ce priveste agroturismul!

saschiz bunesti

 

Ziua 3 – Popas in Tara Fagarasului – tara cartofului

Ultima oprire a fost la Vistea, in Tara Fagarasului, unde functioneaza cu mare succes un centru de colectare si ambalare a cartofului. In fabrica Asociatiei Producatorilor din Tara Fagarasului (care numara 70 de mici fermieri), dupa preluare, cartofii ajung sa fie sortati si ambalati cu ajutorul celei mai avansate tehnologii computerizate, atingandu-se 10 tone de cartofi pe ora. Leguma este ambalata in pungi, impartite in 4 sortimente: pentru piure si copt, pentru cartof prajit, cartof alb pentru salata si cartof rosu pentru salata. De asemenea, el mai este ambalat in plase de 5 kilograme si saci raschel de pana la 25 de kilograme. Discutile au fost intense, producatorii din Sinteu gasind aici o posibila piata de desfacere pentru cartofii pe care ii produc in Salaj. O prezentare extrem de atractiva si pertinenta au avut in fata salajenilor primarul Dragusului si managerul centrului de la Vistea, Iulian Trambitas. Acestia le-au dat curaj sa mearga inainte, sa nu renunte orice ar fi, pentru ca agricultura romaneasca are sanse de izbanda, oricate piedici i s-ar pune.

Vizita de studii s-a terminat in jurul unei povesti gastronomice, pe baza cartofului din Tara Fagarasului, la restaurantul unuia dintre specialistii in recuperare retete vechi, promovarea si reintegrarea acestora in  gastronomia contemporana. Elena Daniela Graura le-a povestit fermierilor despre cat de important si fascinant este si acest domeniu, exemplificand cu o masa speciala in care a reinterpretat cartoful in fel si chip: de la antreu, la ciorba, fel principal si desert, intr-o montura de bun gust cu un gust minunat, presarat cu ingrediente si mirodenii exclusiv romanesti, locale!

cartofi vistea 1

 

casa terra

 

Aceasta experienta a fost posibila gratie proiectului “Terenuri agricole cu înaltă valoare naturală și dezvoltare rurală în România”, finanțat prin Programul de Cooperare Elvețiano-Român. Parteneri: AGRIDEA, WWF România, ProPark, Fundația ADEPT Transilvania. Beneficiari: Fundația pentru Educație și Dezvoltare Locală Agapis, Asociația Zarand, Microregiunea Pogany-Havas, Asociația Apavie.

Foto si text: Coltul Romanesc

 

 

 

 

Adaugă la favorite Legătură permanentă.

Lasă un răspuns